Cazare - Pensiunea Diana*** Cristur-Hunedoara

Atractii

Curs valutar BNR

Castelul HuniadePicture

 
_ Principalul obiectiv turistic îl reprezintă Castelul Corvinilor, cetate medievală din secolul XIV, exemplu singular de reşedinţă nobiliară fortificată din Transilvania. Aflat în patrimoniul Primăriei municipiului Hunedoara sub titulatura de Muzeul Castelul Corvinilor, acesta este situat în extremitatea sud-vestică a oraşului, la 500 m de Piaţa Libertăţii din centrul vechi, la intersecţia străzilor Cernei şi Voinii.
Pentru informaţii suplimentare vizitaţi aici.

__Biserica din piatră de la Densuş

Picture

 
Biserica "Sfântul Nicolae" este un lăcaş de cult din localitatea Densuş, judeţul Hunedoara, una dintre cele mai vechi biserici de rit bizantin din România, construită în secolul XIII. Din 1991 este pe lista de monumente propuse pentru a intra în patrimoniul UNESCO. Nicolae Iorga a numit biserica "fără pereche în toată românimea". 
Biserica Sfântul Nicolae din Densuş a fost ridicată pe ruinele unei construcţii din antichitate (sec.IV). De plan pătrat (cca. 6 x 6 m), naosul este străpuns de un turn în jurul căruia se află un spaţiu îngust acoperit cu o boltă de sprijin.  Acoperişul întregii construcţii este din plăci de piatră.
Construită din pietre romane fasonate aduse din ruinele Ulpiei Traiana Sarmizegetusa din apropiere, biserica are o înfăţişare ciudată, care nu ascunde însă amprentele stilistice ale romanicului târziu. Mai multe informatii găsiţi aici.

Mănăstirea Prislop

Picture

 
Mănăstirea Prislop este o mănăstire din România situată în apropierea satului Silvaşu de Sus din judeţul Hunedoara. De aproape şapte secole, ea reprezintă unul din cele mai importante aşezăminte religioase ortodoxe din Transilvania. 
Nu se cunosc începuturile mănăstirii. Deoarece era amplasată pe pământuri care ţinuseră de nobilii români din Ciula, se poate presupune că ei au fost ctitorii laici ai locaşului. Nu se poate vorbi, cu nici un fel de date pozitive, despre vreo sihăstrie din secolele XIII-XIV. Există o singură mărturie care este consemnată despre prezenţa lui Nicodim de la Tismana, în Ungaria medievală. 
Doi egumeni, Ioan și Teofil, sunt pomeniţi în documente. Nu se cunoaşte absolut nimic despre rolul lor în administrarea mănăstirii. Probabil că în secolul al XVII-lea a fost întemeiată la Prislop şcoala de învăţătură bisericească pentru tinerii care urmau să devină preoţi la sate. În anul 1585 egumenul Ioan ajunge mitropolit la Bălgrad (Alba Iulia), iar Teofil devine în 1615 episcop la Vad. Aici în secolul XVII vieţuiește Sfântul Ioan de la Prislop. În secolul al XVIII-lea a fost mănăstire greco-catolică. 
 Curând după ce a fost trecută la ortodocşi (1948), a fost desfiinţată şi alocată pentru destinaţii laice. S-a refăcăt ca lăcaş mănăstiresc după anul 1975, cu o comunitate de călugăriţe. 
În 1991 a fost înfiinţat în incinta mănăstirii Seminarul Teologic Monahal Sfânta Ecaterina, cu o durată de şcolarizare de cinci ani. Mai multe informaţii aici.

Biserica Sântămăria-Orlea

Picture

 
_Biserica reformată din Sântămăria Orlea reprezintă una dintre cele mai vechi biserici din România, până în secolul 17 biserica fiind ortodoxă.
Biserica din Sântămăria Orlea este ctitorie a cnejilor din familia Cânde şi a fost realizată între anii 1270 -1280.
Are influenţe arhitecturale romanice şi gotice, iar picturile murale interioare datează din anii 1300 si 1400. Turnul-clopotniţă are forma unei prisme cu baza pătrată.
În partea dreaptă a intrării, pe peretele de vest a fost identificată o scenă înfaţişând pe Sfânta Elisabeta a Ungariei, îngrijind leproşii, precum şi o compoziţie având o inscripţie latină. Elemente de pictură sunt vizibile şi la exteriorul bisericii.
Biserica din Sântămăria Orlea nu este doar locul de rugăciune al credincioşilor din cultul reformat, ci şi al credincioşilor ortodocşi, catolici, greco-catolici sau neoprotestanţi.
Sursa info.

Parcul Naţional Retezat

Picture

Retezatul central (Foto: Emi Cristea)
Parcul Naţional Retezat s-a înfiinţat în anul 1935 la iniţiativa profesorului Alexandru Borza, fondatorul Grădiii Botanice din Cluj-Napoca şi Emil Racoviţă. În prezent parcul are statut de arie naturală protejată de interes naţional şi internaţional, fiind recunoscut ca Rezervaţie a Biosferei din anul 1979.
Parcul Naţional Retezat – Rezervaţie a Biosferei se află în partea de vest a Carpaţilor Meridionali, cuprinzând o suprafaţă de 38.138 ha din Masivul Retezat-Godeanu.
În interiorul său există douăzeci de vârfuri de peste 2000 m şi peste 80 de lacuri glaciare, între care Lacul Bucura, care este cel mai mare lac glaciar din ţară. Parcul este renumit pentru diversitatea floristică şi faunistică.
Mai multe informatii aici.

Costeşti - Sarmisegetusa Regia

Picture

Sursa: Wikipedia. Autor: Oroles
_Sarmizegetusa Regia (= cea regească), situată în satul Grădiştea Muncelului, judeţul Hunedoara, a fost capitala Daciei preromane.
Cetatea de pe Dealul Grădiştei este cea mai mare dintre fortificaţiile dacice. Aflată pe vârful unei stânci, la 1.200 de metri înălţime, fortăreaţa a fost centrul strategic al sistemului defensiv dac din Munţii Orăştiei, şi cuprindea şase citadele.
Fortăreaţa, un patrulater alcătuit din blocuri masive de piatră (murus dacicus), a fost construită pe cinci terase, pe o suprafaţă de aproximativ 30.000 m². Sarmizegetusa conţinea deasemenea o zonă sacră. Printre cele mai importante şi mari sanctuare circulare dacice se află şi Calendarul Circular.
Cetatea dacică Sarmizegetusa Regia a fost inclusă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.
Mai multe informatii aici.

Cetatea DeveiPicture

 
Cetatea romanică a Devei este o cetate aflată pe un deal vulcanic de pe teritoriul oraşului Deva, România. Ea datează din anul 1269. 
În anul 1784, în timpul răscoalei lui Horea, stăpânii cetăţii au opus rezistenţă atacurilor iobagilor şi minerilor din Munţii Apuseni.
Aceasta este aşezată pe dealul la poalele căruia se întinde oraşul Deva. Sub dealul cetăţii se află Palatul Magna Curia (azi sediul Muzeului Civilizatei Dacice si Romane), construit în secolul al XVI-lea cu aspect de bastion. Transformat de Gabriel Bethlen în 1621, Magna Curia a dobândit o înfatisare prevalent baroca în secolul al XVIII-lea, când i se adauga o scara monumentala dispre parc si un balcon.
Aici este înmormântat Francisc David, fondatorul şi primul episcop al bisericii unitariene din Transilvania.
Astăzi Cetatea Devei este o ruină, în urma unei explozii produse în anul 1849 în magazia cu praf de puşcă a fortăreţei.
Mai multe informaţii aici.

__Ulpia Traiana Sarmisegetusa

Picture

 
Ulpia Traiana Sarmizegetusa (pe numele său complet Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa) a fost capitala Daciei romane, situată la o distanță de 40 de km de Sarmizegetusa Regia, capitala Daciei. Ruinele oraşului antic constituie azi obiectul unui complex arheologic în localitatea Sarmizegetusa, judeţul Hunedoara.  Dacă vechea capitală a Daciei preromane se situa în Munţii Orăştiei la o altitudine de 1.200 m, Sarmizegetusa Romană era amplasată pe un teren aproape şes, în bazinul Haţegului, la cota 531 m. Oraşul se afla la aproximativ 8 km depărtare de trecătoarea care face legătura între Banat și Transilvania şi care purta în antichitate numele de Tapae, astăzi "Porţile de Fier ale Transilvaniei". Prin Ulpia Traiana trecea drumul imperial care venea de la Dunăre şi făcea legătura cu extremul nord al provinciei, la Porolissum (Moigrad). Astăzi, complexul arheologic de la Sarmizegetusa cuprinde:
  • Amfiteatrul
  • Templul zeiţei Nemesis
  • Templul lui Liber Pater
  • Templul zeilor Domnus și Domna
  • Sanctuarul Zeilor Aesculapius şi Hygia
  • Templu Mare
  • Templul zeului Silvanus
  • Horreum
  • Praetorum procuratoris (sediul procuratorului financiar al Daciei Apulensis)
  • Forul lui Traian (forum vetus)
  • Forum novum
  • Capitoliul
  • Insulele de locuinte de la vest de cele două foruri
  • Necropola estică
Pentru acces consultati acest site.

_Rezervaţia de zimbri Haţeg-Slivuţ

Picture

 
Rezervaţia de Zimbri Slivuţ din Haţeg a fost înfiinţată în 1958 cu zimbri aduşi din Polonia. În prezent (mai 2009) la rezervaţia de la Slivuţ – Haţeg sunt 6 zimbri dintre care 2 pui născuţi în 2008. În fiecare zi, în jur de 50 de oameni vizitează rezervaţia. În România mai sunt două rezervaţii de zimbri, în Neamţ şi în Prahova. Ultimul zimbru care trăia în sălbăticie în România a fost ucis în 1790. 
Aflată 3 km de oraş, Rezervaţia de Zimbri din pădurea Slivuţ se mândreşte cu faptul de a fi pe primul loc de pe teritoriul României, unde zimbrul european şi-a făcut apariţia. Acest fapt s-a întamplat în toamna anului 1958, când o pereche de zimbri – Podarec şi Polonka – a fost adusă din Polonia. Peste cinci ani a mai fost adus încă un exemplar din Polonia, Pumila. Acestia s-au înmulţit, astfel încat în anul 1979, în Rezervaţia de Zimbri Slivuţ – Haţeg, existau un număr de 12 zimbri. Cei născuţi în România au primit nume începând cu litera R. 
Rezervaţia de Zimbri Haţeg-Slivuţ se întinde pe o suprafaţă de 50 de hectare, acoperite cu păduri de carpeni, stejari şi brazi. În prezent, mai sunt aproximativ trei mii de exemplare de zimbri în toată lumea, toţi urmaşii a doar 12 străbunici.
Detalii aici.

Lacul Cinciş

Picture

(c) Adrian Bălan
_Lacul de acumulare Cinciş se găseşte în Munţii Poiana Ruscă, la circa 10 kilometri de municipiul Hunedoara, într-o zonă de un pitoresc aparte care atrage mii de turişti an de an. Când nivelul apelor este scăzut, în coada barajului se mai văd încă ruinele fostei biserici a satului Cinciş, atestată documentar înca din 1360, biserică ce a fost înghiţită de ape. Satul ce datează înca din anul 1300, a fost strămutat în 1962, când apele Lacului Cinciş au acoperit vechea vatră, sat în care se găsea şi o biserică, monument istoric ce data din anul 1448. Se spune că numele acestui sat se trage de la cei ‘cinci inşi’ care au întemeiat aşezarea, făcându-şi aici cinci case. Se mai spune că cei cinci întemeietori (bunicul, fiul şi trei nepoţi) erau luptători viteji, care l-au salvat pe împaratul lor din prinsoarea turcilor, într-o luptă dată la locul numit astăzi Poiana Turcului. Drept urmare, ei au primit ca răsplată plaiul Cinciş. Info de aici.

Aqualand Deva

Picture

 
_Aqualand-ul cuprinde şapte bazine de înot, 11 saune şi solarii şi o suprafaţă construită şi desfăşurată de aproape un hectar. Complexul Aqualand cuprinde: saune finlandeze şi tunisiene, saune cu aromoterapie, meloterapie şi cer înstelat şi salină de Himalaya cu cărămidă de sare din Pakistan.
Pe lângă saune, complexul mai are două jacuzii, cu un diametru de 4 metri pătraţi fiecare şi cinci bazine, dintre care două pentru copii. Pardoseala din jurul bazinelor de înot estei încălzită pe o suprafaţă de 1500 de metri pătraţi pentru a crea efectul de plajă.
print